Hai să demontăm mituri!

Mitul 1: Germana e grea!
Încercați într-o seară să vă spălați pe dinți cu mâna stângă! (Sau cu dreapta, dacă sunteți stângaci.) Mult mai grea decât germana e lupta cu propriul nostru creier, care încearcă din răsputeri să reducă un consum nou de energie necesar vorbirii unei limbi străine. Prin consecvență și mai ales prin aplicarea celor mai noi metode didactice și neurolingvistice, creierul va învăța că e mai rentabil să se supună decât să se opună alegerii acestui noi drum încă nepavat. Împreună vom învăța să învățăm și să creștem nivelul de toleranță la disconfortul inerent oricărui proces de învățare.

Mitul 2: Nu am timp să învăț germană!
Decât 2 ore pe săptămână mai bine 2 pauze de 5 minute de germană pe zi! La curs vom implementa metoda pașilor mărunți demonstrată științific și vom forma noi obiceiuri mici cu impact mare. Conform cercetărilor cele mai recente în domeniu, dacă vizualizăm cu exactitate încă din timpul cursului de germană ora și locul acestor noi deprinderi, avem cu 60% mai multe șanse de reușită să ne facem temele de casă.

Mitul 3: Cine învață germană, pleacă la altă firmă!
Nu am întâlnit încă niciun cadru de conducere care să-mi ofere un răspuns satisfăcător la întrebarea Dar ce ne facem cu angajații care nu învață germană și rămân? Împreună cu beneficiarii direcți ai cursurilor mele de germană clarificăm cu exactitate încă de la început următoarele aspecte ale colaborării noastre:
• încadrarea nevoii de limba germană în politica firmei
• nivelul țintă al cunoștințelor corelat cu domeniul de activitate și fișa de post
• stimularea pe toate planurile a folosirii limbii germane la serviciu, scris și mai ales vorbit
• expunerea cursanților la situații autentice de aplicare a cunoștințelor asimilate în
urma simulării acelorași situații la curs
• setarea unor condiții optime de învățare în funcție de necesitățile și mai ales de
preferințele angajaților
• comunicarea neîntreruptă cu factorii de decizie pentru a facilita, accelera și
motiva procesul de învățare

Mitul 4: Gramatica limbii germane e cea mai complicată!
Gramatica limbii germane este una de tip dependențial și se bazează pe principii foarte transparente de logică și structură. Predarea gramaticii la cursul meu de germană va avea loc după metoda deductivă, prin care cursanții au șansa să descopere regulile pe cont propriu și să le aplice apoi cu succes. Pe scurt, ei nici nu-și vor da seama că învață de fapt gramatică. Procesul de învățare va fi deci unul nedureros, dar foarte util părții de comunicare, pe care ne-o dorim cu toții. Vom învăța astfel doar atâta gramatică cât ne trebuie să vorbim corect germană.

Mitul 5: Trebuie să înveți ani întregi până reușești să vorbești germană! / Nu-mi ajunge o viață întreagă să învăț să vorbesc germană!
Cursanții mei vorbesc limba germană încă de la prima oră de curs!
Regula predării unui curs de limbă prevede ca profesorul să vorbească doar 40% și cursanții 60% din timp. Cursurile mele de germană se concentrează intens pe atingerea obiectivelor de comunicare prin simularea diverselor situații autentice în spațiul sigur și suportiv al grupului de învățare. Fiecare nivel de cunoștințe, conform Cadrului European de Referință pentru Limbile Străine
(https://europa.eu/europass/system/files/2020-05/CEFR%20self-assessment%20grid%20RO.pdf) presupune anumite competențe la nivel de înțelegere prin ascultare sau citit, la nivel de vorbire și scriere. Nivelurile marcate cu litera A sunt niveluri de începători, cele cu litera B sunt niveluri independente de uz al limbii pe cont propriu și abia cele marcate cu litera C sunt niveluri de competență și utilizare experimentată a limbii străine. (Vezi structura cursurilor de germană.)

Mitul 6: Indiferent câtă germană învăț, engleza e mai ușoară!
Engleza e peste tot în jurul nostru: în calculatoare, în reclame și la televizor, în headlines, în mass-media, social-media, în instrucțiuni, la serviciu și în timpul liber. Dacă multiplicăm aceste experiențe și în ceea ce privește limba germană, nu ne rămâne decât să ne găsim un televizor care știe germană, să ascultăm un post de radio în limba germană, să gătim după rețete în limba germană, să citim prognoza meteo în germană, să împrumutăm de la bibliotecă reviste faine și cărți simplificate la nivelul nostru în limba germană, să formulăm propoziții în limba germană în timp ce facem duș sau conducem mașina, să ne jucăm cu aplicații pe smartphone în limba germană în timp ce se face grătarul și să ascultăm zilnic știrile tot în limba germană. Amplificând expunerea noastră la structurile limbii germane prin suplimentarea suporturilor vizuale și auditive din jurul nostru cu rol de ancorare, replicăm cu succes experiența de învățare a limbii engleze.

Mitul 7: Degeaba mă descurc bine la curs, că tot nu înțeleg germana vorbită nativ!
Germana este a doua cea mai studiată limbă străină din Uniunea Europeană după engleză, atingând un număr de 15,4 milioane de cursanți în lumea întreagă și este vorbită ca limbă maternă de aprox. 130 milioane de oameni, conform experților de la www.bundesregierung.de. Fiind vorbită ca limbă maternă nu doar în Germania, Austria și Elveția, dar și în Liechtenstein și Luxemburg precum și în alte regiuni apropiate, germana s-a dezvoltat în cursul timpului ca limbă pluricentrică, cumulând mai multe tipuri de limbă standard, așa-numită Hochdeutsch. Există astfel o limbă standard atât în Germania, cât și în Austria și Elveția, ceea ce duce alături de multe alte grupuri dialectale și regionale la multiple variante ale limbii germane. Acest lucru poate fi deosebit de supărător și dificil pentru cei care învață germană la nivel de începător și nu numai. Manualele cu care lucrăm nu ne menajează în acest sens, oferind o paletă largă de texte și materiale audio și video foarte diferite pe plan regional. Metoda pe care învățăm să o aplicăm la curs în acest caz se referă la concentrarea pe elementele cunoscute de limbă și nu insistând și blocându-ne pe structurile pe care nu le înțelegem, facilitând astfel înțelegerea contextuală a informației. Cu exercițiu, totul este posibil!

Mitul 8: Sunt prea emotiv/-ă să vorbesc germană la serviciu!
Participarea la orice curs de limbă străină interferează la un nivel profund cu fiecare tip de personalitate în parte. La cursul de germană vom învăța astfel inclusiv cum să abordăm practic și concret situații cu potențial emoțional foarte intens, cum să avem încredere în propriile noastre puteri, cum să ne pregătim să vorbim în public, cum să participăm activ la ședințe sau video-conferințe, cum să ne pregătim pentru tot felul de prezentări sau târguri internaționale, cum să vorbim la telefon, cum să scriem corect un e-mail, cum să ne prezentăm și cum să începem în mod inteligent o conversație. Să scrii în limba germană se învață scriind. Să vorbești în limba germană se învață doar vorbind. Fiecare are de ales între a fi evaluat pentru prestația sa lingvistică sau de a fi ignorat pentru alegerea de a rămâne pasiv pe tușă.

Mitul 9: Mă descurc cu Google Translate, la ce-mi mai trebuie un curs de germană?
Mașinile de tradus au înregistrat în ultimii ani procese notabile de evoluție tehnică, dar niciun software nu poate reproduce corect varietatea lexicală a unei limbi străine. Orice text tradus mașinal necesită astfel o revizie temeinică, mai ales în cazul situațiilor posibil delicate din domeniul de business, unde avem nevoie de informații corecte, complete și de încredere. La cursul de germană vom alege împreună surse de informare eficiente și soluții inteligente pentru fiecare caz în parte, asigurând cel mai ridicat nivel de confidențialitate și profesionalism.

Mitul 10: Germana se învață doar la tinerețe!
Cursanții mei de vârstă mai înaintată mi-au îmbunătățit în mod surprinzător rata de succes, demonstrând nu doar o maturitate intelectuală, care le-a permis să facă mai multe conexiuni între cuvinte, ci dovedind un grad ridicat de seriozitate și implicare în procesul de învățare a limbii germane. Fiecare limbă străină își alocă altă parte din scoarța cerebrală, fără să se suprapună astfel peste altă limbă străină. Cu cât mai multe limbi vorbim, cu atât mai mult creier folosim și șansele de a dezvolta boli neurovegetative precum Alzheimer sau Parkinson scad considerabil. E adevărat că fiecare limbă își imprimă adânc în creierul nostru propria sa structură verbală și de aceea le e mult mai ușor copiilor să învețe limbi străine, creierul lor fiind încă în plin proces de dezvoltare. Dar există următoarea regulă de învățare, care în cele din urmă pare să avantajeze cursanții de vârstă matură: procesul de învățare a unei limbi străine constă din 20% gramatică și 80% vocabular. Vocabularul câștigă astfel detașat teren în fața asimilării noțiunilor de gramatică, care se rețin mai ușor datorită repetiției, și învățarea cuvintelor noi devine astfel o prioritate la cursurile mele de germană. Am testat multe exerciții practice în acest sens. Cele mai bune rezultate de memorare a vocabularului pe termen lung a dat însă metoda asociativă, care presupune conexiunea de emoții, concepte, structuri, chiar povești și anecdote fiecărui cuvânt nou. Cu cât acumulăm mai multe povești frumoase și experiențe de viață, cu atât mai multe legături neuronale putem face între cuvintele fiecărei limbi.

Mitul 11: Nu sunt bun/-ă la limbi străine!
Disconfortul de a te exprima în orice limbă străină este indicatorul de bază că înveți și evoluezi. Dacă pleci de la orice curs de germană fără să fi depus niciun efort, înseamnă că în ziua aceea nu ai învățat nimic nou! Progresul e dureros în orice domeniu, dar se traduce prin dezvoltare și acumulare de cunoștințe și competențe noi. Conform teoriei formulate de cercetătorul american Howard Gardner, există 9 tipuri de inteligență, care se îmbină în mod unic între ele pentru a facilita procesul de învățare în mod diferit de la persoană la persoană. Doar un singur tip de inteligență o redă pe cea lingvistică, provocând astfel profesorii de limbi străină să aplice metode de predare diferite orientate țintit asupra cursanților lor. Atunci când identificăm și aplicăm metoda potrivită fiecărui stil de învățare, cursul de germană obișnuiește să ofere o experiență mai plăcută și mult mai utilă fiecărui participant și fiecărei participante.

Mitul 12: Dacă n-ar fi Der, Die, Das…!
Nu-i ușor cu articolele, mai ales că nu se pot traduce dintr-o limbă-n alta. 41% din substantivele limbii germane sunt de genul masculin și sunt precedate de articolul DER, 35% de genul feminin cu articolul DIE și astfel rămân doar 24% de genul neutru aferent articolului DAS. Dar la cursurile mele de germană prezint următoarea strategie: Dacă reținem sufixele -chen, -lein, -tum și -ment atribuite genului neutru și sufixele -heit, -ung, -keit (formând în minte structura mnemonică die Heitungkeit) și -tät, -ion, -ie (die Tätionie), plus terminațiile -e, -ei, -schaft și -ik aferente genului feminin, prin excludere putem identifica cu succes substantivele de genul masculin în nu mai puțin de 75% din cazuri. Eu consider că se poate lucra foarte bine cu acest procentaj.